Silence / Puterea credintei (2016) – recenzie film

Titlu original / in limba romana: Silence / Puterea credintei;

Regie: Martin Scorsese;

Scenariu: Jay CocksMartin Scorsese;

Distributie: Andrew Garfield, Adam Driver, Liam Neeson; 

Durata: 161 min.;

Productie: Cappa Defina Productions, CatchPlay, Emmett/Furla/Oasis Films (EFO Films);

Data premierei in Romania: 17 martie 2017

Distribuit in Romania de: Freeman Entertainment;

Nota filmsiteatru.ro: 7,5-8


 Silence (2016) on IMDb

Recenzii de film acum si pe YouTube!

Varianta video a recenziei pentru Silence / Puterea credintei este aici!

SINOPSIS

Criticii spun ca daca Steven Spielberg mai scoate cate un film dezamagitor, Quentin Tarantino si Martin Scorsese sunt cei doi mari regizori ai istoriei cinematografiei mondiale care nu prea au dat gres niciodata si deci orice film al lor ai vedea, vezi o capodopera! Asa e si cu Silence / Puterea credintei!

E un film de aproape trei ore, (nu simti cand trec!), despre care nu ai idee cum se va termina, plin de simbolistica crestino-budisto-pagana, de efecte si trimiteri scenaristice la scene biblice.

Filmul are tot ceea ce trebuie sa contina un film greu, de genul Patimile lui Iisus, al lui Mel Gibson, mai putin inspiratia de a fi vorbit in portugheza in loc de engleza (detaliu care ii alunga parca putin din autenticitate).

Plecati in cautarea Parintelui Ferreira (Liam Neeson) dat disparut in misiunea sa de crestinare a japonezilor, doi discipoli ai sai, Parintele Rodrigues (Andrew Garfield) si Parintele Garupe (Adam Driver), ajung in Tara Soarelui-Rasare, loc unde spera sa-si gaseasca mentorul. Aventura lor cunoaste incercari cumplite ale credintei, fiind descrisa atat de real de Scorsese, incat transpunandu-te in imaginile transmise, ai senzatia ca poti mirosi ceea ce miros eroii de pe ecran sau simti ploaia care parca nu se mai opreste sa mai cada .

Tensiunea pe care ti-o transmite actiunea filmului, precum si faptul ca reuseste sa te transpuna parca in pielea personajului, care are de ales intre credinta sa si renuntare, dau filmului o greutate de care te descotorosesti cu greu, chiar si dupa iesirea din sala de cinema.

Este un film atat de versatil incat se putea termina oricum, fara a i se fi stirbit din autenticitate sau valoare cinematografica. Este un film pe care Scorsese il viseaza de 27 de ani, o fresca dureros de obiectiva despre Japonia secolului XVII si despre suferintele indurate de misionarii iezuiti in incercarea lor de crestinare a unor parti izolate ale tarii.

Aceasta tara este ca o mlastina pentru crestinism, radacinile sale nu vor patrunde in acest sol“, acesta este mesajul pe care trebuie sa-l combata misionarii nostri. Zugravirea cu acuratete a epocii si a Japoniei in acele timpuri, ne duce cu ochii mintii la samuraii despre care am aflat pentru prima oara in celebrul roman Shogun, iar intransigenta lor fata de crestini si crestinism manifestata prin actiuni brutale precum rastignirea “vinovatilor” pe cruci, in apa marii care ii loveste pe martiri cu frenezie, este de o cruzime greu de suportat mai ales de catre privitorul crestin.


JOC ACTORICESC SI REGIE

Ma uitam la Andrew Garfield si Adam Driver, calugarii iezuiti – personaje principale si alegerile lui Scorsese pentru niste roluri uluitoare. Copiii astia (ca la 34 de ani cat au amandoi, copiii sunt), au facut in ultimul an cel putin doua filme extraordinare de fiecare: Hacksaw Ridge si Silence, respectiv Star Wars: The Force Awakens si Silence. Sunt actori completi, la varful carierei, versatili si foarte talentati. Cu suplimentul la Adam Driver ca nu e nici foarte aratos, dar poate acest lucru il face special si potrivit pentru roluri deosebite (pana la urma, Hollywood-ul e plin de pretty boys, nu?). 🙂 .

De Scorsese, din respect, nu am ce spune, insa modul in care a pus pe pelicula un vis al sau de asemenea maniera, imi pare o performanta intre realizarile sale. Si nu sunt putine: de la Taxi Driver, trecand prin Goodfellas, Gangs of New YorkThe Aviator sau aiuritorul The Departed cu care a luat singurul Oscar dintre cele 12 la care a fost nominalizat, acest adevarat vizionar nu a dat gres, asa cum am mai spus, cu niciunul din filmele produse sau regizate de el. N-o face nici aici, Silence / Puterea credintei este un must-see al acestui inceput de an si, gratie Freeman Entertainment, acest lucru este posibil incepand cu 17 martie 2017!


REACTIA CRITICLIOR

Silence / Puterea credintei se invarte, ca note ale criticilor, undeva intre 7 si 8,5. Dar vai, ce putine lucruri ne spun de aceasta data cifrele! Nu poti cuantifica atat de rece nimic din imaginile cutremuratoare ale crestinatilor sau din efortul supraomenesc de a rezista tentatiilor sau presiunilor ale crestinatorilor.

What beauty. What brutality. What madness!

Este un film in care ni se infatiseaza fara perdea toata brutalitatea, nebunia dar si frumusetea acelor vremuri de pionierat crestin, in viziunea lui Richard Roeper, de la Chicago Sun Times.

Am spus-o si o repet: va recomand din inima acest film. Nu doar ca este un Scorsese veritabil, deci numai asta ar fi de ajuns drept carte de vizita, insa este un film bun, rascolitor si mai ales impecabil realizat!

Vizionare placuta, v-am pupat!


TRAILER

Click AICI pentru a viziona trailerul oficial in limba romana!


 

Titlu original / in limba romana: The commuter / Pasager in trenul terorii; Regie: Jaume Collet-Serra;
Titlu original / in limba romana: A Star is Born / S-a nascut o stea; Regie:
Titlu original / in limba romana: Misterul ceasului din perete; Regie: Eli Roth; Scenariu: Eric Kripke, John Bellairs;
Titlu original / in limba romana: Momo; Regie: Sebastien Thiery si Vincent Lobelle; Scenariu: Sebastien Thiery;
Titlu original / in limba romana: A simple favor / O simpla favoare; Regie: Paul Feig; Scenariu: Jessica

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.